Sindromul Burnout la radacini

Sindromul Burnout si Ritmul Circadian

În contextul pandemiei de Covid ’19, schimbările apărute în viaţa de zi cu zi, incluzând şi soluţia lucrului de acasă adoptată de către mulţi angajatori, au pus multă presiune pe mecanismele umane de adaptare la mediu. Lucrul de acasă a ridicat barierele dintre viaţa profesională şi cea personală, a împins limitele programului de lucru către ore târzii, acaparând până şi weekend-urile sau concediile. Pe fondul izolării, între sarcini urgente, tot mai multă responsabilitate, fără un program clar şi bine structurat, odată cu diminuarea timpului alocat relaxării şi socializării, s-a produs o scădere a eficienţei în muncă. Eşecurile au dus la scăderea motivaţiei muncii şi a stimei de sine.

În astfel de circumstanţe, pot aparea simptome ca: epuizarea fizică şi mentală, auto-izolarea, frecvente dureri de cap şi musculare, scăderea imunităţii, schimbări în apetit sau în rutina somnului, excesele de alimente, medicamente sau alcool pentru a face faţă, eliberarea frustrărilor pe cei din jur (dificultăţi în relaţiile de familie), sentimente de neputinţă, de a fi captiv sau înfrânt. Toate aceste simptome sunt asociate cu Sindromul Burnout, un concept controversat, încă neinclus ca diagnostic în sistemul de clasificare al bolilor mintale DSM-5. Totuşi, de curând, în cea de-a unsprezecea revizuire a Manualului Internaţional de Clasificare a Bolilor şi Problemelor legate de Sănătate (ICM), a fost inclus ca fenomen ocupaţional, însă nu a fost clasificat ca boală.

În perioada pandemiei, fenomenul a luat amploare, semnalându-se consecinţe alarmante în sănătatea unor anumite categorii profesionale, în principal în rândul personalului medical din prima linie anti-covid. Este asociat deseori cu depresia, creşterea riscului de abuz de substanţe şi dublarea riscului de suicid. Burnout-ul de la orice nivel profesional din sfera sănătăţii este tot mai des raportat în literatura de specialitate şi tinde să atingă un nivel pandemic.(1)

Conceptul a fost introdus prima dată în 1970, de către Herbert Freudenberg, cel care a definit burnout-ul ca “o stare de oboseală cronică sau frustrare legată de devotamentul pentru o cauză, de modul de viaţă sau de relaţionare care eșuează în producerea recompenselor așteptate”. Asocierea cu unele trasături individuale i-a atras denumirea de “boala luptătorului”. Definiţia a suferit transformări în timp şi, în ciuda controverselor conceptuale, definiţia unanim acceptată a fost cea dată de Maslach, Schaufeli şi Leiter, care numesc burnout-ul un sindrom al stresului legat de locul de muncă, caracterizat prin trei simptome principale: epuizare, cinism şi reducerea eficienţei profesionale.(2)

Aceleaşi simptome apar şi în cazul depresiei, de aceea se recomandă multă precauţie când se încearcă distingerea burnout-ului de depresie. În burnout, majoritatea problemelor sunt legate de muncă, iar îmbunătăţirile aduse în sfera muncii în general ajută.

Se observă o legătură strânsă a fenomenului cu programul de lucru şi, totodată, relaţia sa cu mediul înconjurător. Însumând condiţiile apariţiei sale, imaginea generală este cea de perturbare a ritmului vieţii, aspect care conduce spre conceptul de ritm circadian.

Ce este ritmul circadian?

Ritmul circadian ajută la controlul rutinei zilnice veghe-somn şi rulează undeva în fundal pentru a avea grijă de principalele funcţii şi procese din corp. Acest ritm este legat de ceasul biologic de 24 de ore pe care îl au majoritatea fiinţelor. La oameni, este influenţat de condiţii externe ca lumina şi întunericul şi de alţi factori cum sunt orele de muncă, activităţile fizice, obiceiurile şi stilul de viaţă. Principalul rol în reglarea ritmului circadian îl are hipotalamusul, partea creierului responsabilă de conectarea sistemului nervos la sistemul endocrin. Creierul primeşte semnalele de bază din mediu şi activează anumiţi hormoni (melatonină, cortizol…), reglează temperatura corpului, controleză metabolismul pentru a ne menţine în starea de alertă sau pentru a ne trimite la somn.

Dereglările ritmului circadian pot fi cauzate de factori externi sau de tulburări ale somnului. Menţinerea unor obiceiuri şi rutine zilnice sănătoase pot ajuta la reglarea ritmului natural al corpului.

Dereglările de scurtă durată ale ritmului circadian pot duce la probleme de memorie sau la lipsa energiei. De asemenea, poate dura mai mult vindecarea unei răni şi refacerea după boală dacă nu dormi suficient. Uneori, alterarea ritmului circadian poate fi semnul unor probleme grave ca insomnia, depresia, burnout-ul şi alte tulburări date de stres.(3)

Când lucrăm sau studiem de acasă, ne poate ajuta să ne menţinem săntătatea un program bine structurat în ce priveşte munca şi odihna, cu limite clare între viaţa profesională şi cea personală.

Sunt de ajutor şi:

Evitarea alcoolului, cafeinei şi nicotinei în exces sau seara.
Exerciţii fizice zilnice.
Timpul petrecut afară, la lumina soarelui.
Închiderea tuturor ecranelor cu o oră înainte de culcare.
Sincronizarea cu lumina zilei, pe cât este posibil, a orelor de culcare şi trezire.
Obiceiuri sănătoase în privinţa somnului. Ascultă-ţi corpul şi mai fură câte un pui de somn.
Activităţi distractive şi de relaxare incluse în program
Activităţi de socializare şi implicare în comunitate

Păstrează ritmul normal al vieţii! Include acest lucru în preocupările tale zilnice, fie că mergi pe jos, că râzi din toată inima cu cei dragi, că te implici în jocul copiilor, că te culci odată cu găinile, că te opreşti din goană şi rutină ca să dai firimituri la porumbei sau să mângâi un maidanez, că te trezeşti să prinzi răsăritul. Fie că te retragi, fie că te avânţi, este un timp pentru fiecare. Păstrează în minte gândul că ochii vor să privească, picioarele să meargă, mâinile să mângâie... şi, din când în când, toate vor să se odihnescă.

Reglarea ritmului circadian poate fi luată în considerare ca fiind una dintre cele mai viabile şi eficiente tehnici de stopare şi prevenţie a Sindromului Burnout.

Mihaela Tiliţă