Când iarna coboară peste noi, rece şi întunecată, când ne simţim tot mai împovăraţi sub cojoace şi cuşme, abandonaţi de soare, zgribulind mai mereu şi înmuiaţi numai în căldura caselor, într-o amorţire dulce şi-o visare domoal ă , atunci orizonturile par să se închidă şi viaţa însăşi intră în hibernarea ei. Când frigul se adânceşte, apare întâi o sclipire care mie-mi părea că vine dinspre Nordul îngheţat, odată cu fulgii, până să-i iau urma lui Moş Nicolae şi să aflu că tradiţia s-a născut undeva mai spre sud, unde a existat un episcop bogat care-i ajuta pe cei nevoiaşi şi avea grijă de toţi, săraci ori bogaţi aflaţi în necaz. Se spune că Episcopul Nicolae a aflat povestea a trei surori atât de sărace că nu se puteau mărita, iar tatăl pusese la cale să le vândă. Atunci el a aruncat o pungă de bani pe fereastra lor. Banii au căzut în ghetele şi şosetele fetelor. Se mai spune şi că Nicolae, om înainte de a fi sfânt, a aplicat o corecţie lui Arie, un personaj de care se leagă pr
Scris Arta Terapie