Ce a mers bine?

Exerciţiul lui Martin Seligman

Psihologia Pozitivă

Şi mă întorc de unde am plecat, mai precis de la Scrierea Expresivă, trecând pe parcursul studiilor prin câteva domenii înrudite, ca Art-terapia şi Mindfulness, pentru a vă împărtăşi un exerciţiu de scriere folosit de însuşi tăticul Psihologiei Pozitive.
Martin Seligman a fost cel care a adus o nouă ramură în psihologie, dar această ştiinţă nu vine de nicăieri, ea are bunici şi străbunici, printre aceştia aflându-se Maslow, Aristotel şi chiar Confucius, datorită preocupărilor sale privind relaţiile şi bunăstarea socială.
Povestea profesorului Seligman începe în gradină, pe când fiica sa zburdalnică şi gălăgioasă l-a făcut să-şi piardă controlul fiindcă nu reuşea să se mai concentreze la treburile sale. Discuţia care a urmat şi răspunsul fetei de numai 5 ani aveau să-i schimbe acestuia drumul şi să-i dea un nou sens în viaţa. Acestea au fost cuvintele ei surprinzătoare:
„Tati, mai ții minte cum eram înainte să împlinesc cinci ani? De la trei până la cinci ani, m-am plâns încontinuu. Mă plângeam în fiecare zi. Când am împlinit cinci ani, m-am hotărât să nu mă mai plâng de nimic. A fost cel mai greu lucru pe care l-am făcut vreodată; și dacă eu pot să nu mă mai plâng, atunci și tu poți să nu mai fii așa morocănos.”
Şi astfel, fiica sa l-a ajutat să-şi găsească misiunea, aceea de a face lumea mai fericită. Revelaţia lui după acea discuţie a fost că atunci când înveţi că poţi face ceva, contează atât de mult, încât opreşti răspunsul de apărare prin neputinţă. Dacă până atunci se ocupase mai ales cu cercetarea procesului prin care neputinţa se învaţă, schimbarea duce către studiul învăţarii optimismului. Cum de la un „suflet mohorât”, aşa cum se caracterizează el însuşi, a început să fie clădită noua ştiinţă a stării de bine? Martin Seligman spune că tocmai pesimismul l-a făcut să se schimbe, iar interesul său pentru optimism a dus la dezvoltarea acestei noi ramuri a psihologiei, numită psihologie pozitivă.
Cercetătorul şi profesorul Martin Seligman a participat şi a condus în mai multe ţări programe de învăţare a psihologiei pozitive şi a rezilienţei pentru şcoli, personal medical, pompieri, armată, etc. În prezent, Psihologia Pozitivă cuprinde 5 Asociaţii Internaţionale şi 15 Asociaţii Naţionale, ocupă cam 4% din literatura de psihologie şi s-a extins în ariile educaţiei, neuroştiinţelor şi psihiatriei pozitive, ţintind către Jurnalismul Constructiv şi chiar Teologia Pozitivă.
De mai bine de 15 ani, profesorul practică un exerciţiu de scriere expresivă, foarte uşor şi extrem de eficient, pe care vi-l propun aici. M.Seligman încearcă orice intervenţie pozitivă mai întâi pe el însuşi. „Ca pesimist şi depresiv ce sunt, am o mare sensibilitate la aceste lucruri. Dacă merg pentru mine, le dau soţiei şi copiilor, apoi studenţilor şi începem să le studiem în laborator.” Iar de aici, ştiinţa îşi spune cuvântul făcând rezultatele măsurabile.

Exerciţiul: CE A MERS BINE?

Timp de 7 zile, înainte de a merge la culcare, scrie 3 lucruri care au mers bine în acea zi şi de ce au mers bine. Nu trebuie să fie lucruri mari. Poate fi vorba de o plăcintă cu mere la cină, de un zâmbet minunat, de un frumos răsărit de soare sau de o lectură plăcută.
Gândeşte-te cu recunoştinţă la ziua care se încheie şi nu uita că Martin face exerciţiul de peste 15 ani. Poţi vedea partea bună a lucrurilor până şi în momentele dificile, chiar dacă este o grea provocare.
Asta-i tot! Mult succes!

Continuă călătoria cu Harta Satului!