Am trecut mai repejor de acest pas fiindcă este prezentat ceva lejer, atât pentru tradus, cât şi de pus în practică. Totuşi, şi atunci când este vorba de a lua o simplă pauză, câteva reguli nu strică nimănui. Tot aici, la Pasul 3, începe să se contureze ideea de self-talk, adică dialogul interior, cheia şi lăcata celui exterior şi a multor comportamente problematice.
Program de Gestionare a Furiei în 7 pasi
Pasul 3 Exprima-te înainte de a ajunge furios
După exerciţiul anterior poţi fi surprins de cât de des te enervezi sau, dimpotrivă, de cât de rar se întâmplă. Acest lucru face parte din cunoaşterea de sine. Cifrele nu sunt bune sau rele, ele ajută la conştientizare.
În acest pas, încearcă să te exprimi cumva de câte ori eşti supărat, nervos, iritat, furios… Spune orice îţi iese pe gură: „Asta m-a enervat”, „Urăsc asta”, „Nu-mi place” sau poţi să pufneşti, să bombăni, să mormăi, să oftezi. Poţi face acest lucru când pleci de la muncă, în drum spre casă. Cândva era o problemă să vorbeşti singur pe stradă, dar în zilele noastre poţi da vine pe tehnologie, alţii pot crede că vorbeşti la telefon. Aşa că, scoate afară problemele care te-au enervat la serviciu.
Dacă e vorba de copii, spune-le ce te deranjează şi că ai nevoie de o pauză, apoi pleacă, alocă-ţi timp pentru tine, pentru liniştire. Este un model bun prin care le arăţi copiilor cum să-şi gestioneze furia. Să fii furios în faţa lor este bine dacă te exprimi într-un fel sănătos. Le arăţi copiilor cum să-şi exprime furia şi că este normal să aibă emoţii şi să le exprime.
Există câteva reguli specifice pentru TIME OUT (pauză), mai ales în relaţie cu partenerul tău. Când ai nevoie de o pauză, nu pleci pur şi simplu trântind uşa. Partenerul se poate întreba „Ce facem acum? Te mai întorci? Am terminat?”. Când pleci, îi spui că ai nevoie de o pauză şi că vei reveni într-o jumătate de oră, o oră, cât consideri că ai nevoie pentru a te linişti. Poţi merge în altă cameră sau poţi ieşi la o plimbare. La întoarcere, dacă lucrurile continuă în acelaşi mod, poţi lua din nou pauză şi poţi reprograma discuţia sau întâlnirea pentru o altă zi.
Era odată un cuplu cu o mică problemă. Un partener îşi lăsa papucii lângă uşă, iar celălalt se împiedica de câte ori intra. Într-o zi, cel care se împiedica mereu îi spune partenerului: „Putem vorbi despre papucii de la uşă?” iar acesta reacţionează: „Ceeee?”. „Dacă ţi-ai lăsa papucii puţin mai deoparte, nu m-aş mai împiedica de fiecare dată”, începe partenerul şi primeşte replica: „Tu spui de papuci, dar ai văzut lenjeria din baie? Abia mai pot ajunge la duş.” Şi discuţia continuă: „Stai aşa, ce lenjerie, n-ai văzut dezordinea din garaj? Nici nu mai pot parca acolo.” Şi astfel, problema papucilor a fost cu totul uitată.
Când ai de rezolvat ceva, menţine subiectul discuţiei. Spune: „Vom discuta data viitore despre lenjerie. Putem discuta acum despre papucii de la uşă?” şi menţine-te pe poziţie.
Cum luăm o pauză pentru calmarea spiritelor?
Autoarea ne dă câteva detalii şi reguli pentru TIME OUT.
Când simţim că furia creşte spre un punct de la care va interfera cu gândirea calmă şi comunicarea, să luăm o pauză este cea mai responsabilă acţiune pe care o putem face. Time out nu înseamnă să pleci trântind uşa, lăsându-ţi partenerul să se întrebe unde pleci şi când sau dacă te mai întorci.
Pentru a lua o pauză într-un mod adecvat, sunt câteva formule sau reguli numai bune de urmat.
Poate ai nevoie de pauză pentru a te calma sau pentru a-ţi aduna gândurile.
Poate vrei să vorbeşti cu tine însuţi şi să revizuieşti ce ai vrea să spui într-un loc calm, liniştit, pentru a avea apoi o discuţie constructivă şi pozitivă cu partenerul.
Pentru oricine simte nevoia de o pauză sau nevoia de a opri o discuţie, iată un mod de a face o pauză folositoare. Poţi cere o pauză din orice motiv, spunând doar atât: „Am nevoie de o pauză”.
Reguli pentru un TIME OUT sănătos şi constructiv
· Cel care simte nevoia de un timp de calmare sau pentru a-şi aduna gândurile poate spune: „Încep să simt nevoia unei pauze.”
· Cealaltă persoană respiră adânc şi opreşte discuţia pentru moment.
· Reluarea se poate negocia. De exemplu: „Mă întorc peste o oră (sau cât timp are nevoie acea persoană pentru a se calma).” Fiecare face ce doreşte, indicat să fie ceva plăcut pentru sine.
· Cei doi se pot separa în camere diferite sau se pot plimba, şofa, etc.
· Ambii fac ceva pozitiv şi constructiv. Îşi explorează partea lor în acel joc şi au acea discuţie cu sinele despre situaţie. Se evită astfel de gânduri: „ ce nesimţit/ă!”, „nu ascultă niciodată.”
· Nu se bea alcool în acest timp.
· La reîntoarcere, se încearcă reluarea discuţiei. Dacă unul nu doreşte, atunci nu se reia.
· Respectul pentru celălalt este esenţial. Dacă persoana cealaltă nu vrea să discute, iar acest lucru te enervează, ia-ţi o nouă pauză.
· Dacă la întoarcere, celălalt tot nu e pregătit să discute, stabileşte cu el un alt moment, poate într-o altă zi.
Pauza ajută la restabilirea încrederii între oameni. Veți învăța să aveți încredere unul în celălalt pentru a vă respecta dorințele, limitele și nevoile. Veţi învăţa să comunicaţi respectând deosebirile. Vei învăţa să ai încredere că celălalt va reveni şi va încerca din nou. Vei învăţa să ai încredere că celălalt îţi va respecta dorinţa de spaţiu şi vei învăţa să i-o respecţi la rândul tău pe a sa.
Practică TIME OUT! Ia-ţi câte o pauză chiar şi când nu ai nevoie.
Din perspectiva terapiei prin artă şi nu numai, acest moment de reculegere poate fi pus în practică printr-o activitate care implică simţurile (asculţi muzică, dansezi, desenezi, scrii în jurnal…), încetinindu-ţi astfel gândurile pentru a le lăsa să se aşeze.
Până la Pasul 4, numai gânduri bune! şi...
sursa: "Seven Steps to Keep Your Cool" by Yvonne Sinclair M.A.- Anger Specialist