Mindfulness - ce şi cum?

Prezenţa Mindfulness

Tot mai prezent în jurul nostru, în media, în studii şi literatură, între metodele alternative şi sistemele integrative de vindecare, folosit complementar şi în medicina convenţională, aflat pe valul preocupărilor pentru atingerea stării de bine, mindfulness înseamnă, pur şi simplu, prezenţă. Și deodată, vedem că prezența nu mai e ceva atât de ușor de atins. Este o practică de antrenare a minţii pentru a da atenţie intenționată momentului prezent. Înseamnă atingerea unei stări de conştienţă de care ne-am îndepărtat odată cu ruperea noastră de natură.

Aproape jumătate din timpul în care suntem treji ni-l petrecem gândindu-ne la ceva diferit de ceea ce facem, iar mindfulness este un act de a da atenţie, intenţionat, tuturor elementelor experienţei noastre, cu o atitudine de acceptare, compasiune şi fără judecăţi. Astfel, încercăm să întâlnim realitatea cu o minte deschisă.

Prima mea întâlnire cu teoria şi practica mindfulness a fost înlesnită de studiile de specializare în psihologia pozitivă. Interesul mi-a fost atras atât de istoria sa străveche, cât şi de nucleul comun cu practicile propuse chiar aici, pe site-ul Ciubuc, venind dinspre art-terapie, scriere expresivă sau acces bars, toate centrate pe ideea de aici şi acum.

Istoria sa se ţese departe, prin hinduism, budism şi yoga, fără a trasa hotare, luând forme specifice în orice religie şi practică spirituală, sau liber de acestea, în forma numită seculară, o perspectivă științifică. Cel care a avut o influenţă majoră în aducerea mindfulness din est către vest este Jon Kabat-Zinn. El a fondat Centrul pentru Mindfulness, Şcoala Medicală şi Institutul Oasis pentru educaţie şi training în mindfulness profesional. De asemenea, a dezvoltat programul MBSR (Reducerea Stresului prin Mindfulness), un program de opt săptămâni, de ajutor în gestionarea stresului. Prin acest program, Jon face integrarea mindfulness în ştiinţele occidentale, după ce a studiat sub îndrumarea mai multor profesori budişti, dintre care Thich Nhat Hanh, popular la rândul său pentru influenţa în mindfulness-ului occidental.(1)

O altă integrare a mindfulness în psihologie a fost realizată prin programul MBCT (Terapia Cognitivă prin Mindfulness), de ajutor în tratarea tulburării majore de depresie.(1)

Evoluţia din ştiinţele occidentale face acum posibilă evaluarea eficienţei practicii mindfulness. În 2016, un grup de cercetători a realizat o integrare directă a mindfulness în psihologia pozitivă prin intervenţia numită Programul de Mindfulness Pozitiv.(1)

În afara ştiinţei academice, IMS (Insight Meditation Society), fondată în 1975 de către Jack Kornfield, Sharon Salzberg şi Joseph Goldstein, au avut un rol important de popularizare a meditaţiei mindfulness în Occident.(1)

Mindufulness-ul modern, provenit din Theravada clasică, a fost disociat de celelalte două instruiri budiste, cele de etică și înțelepciune, devenind o formă de meditaţie pentru oricine, de orice religie sau filosofie, o terapie de auto-ajutor pentru sănătate şi starea de bine. Jon Kabat-Zinn a pus bazele ştiinţifice ale mindfulness, recalibrând meditația mindfulness și instrucțiunile lui Buddha.

Ce ne aduce către practica mindfulness?

Oricine poate ajunge în acel moment în care-şi doreşte mai mult echilibru în toate aspectele vieţii sau vrea să înveţe cum să se echilibreze mai uşor în faţa provocărilor. Există un moment propriu fiecăruia care încearcă. Nevoia unei mari schimbări de atitudine vine când suntem în suferinţă, debusolaţi, blazaţi, neîmpliniţi, obosiţi de goană şi aglomeraţie; când echilibrul şi conexiunea cu lumea şi natura se rupe; când nu mai vrem să tot căutăm soluţii în jur şi, sătui de remedii şi sfaturi, ne întoarcem acasă, faţă în faţă cu noi înşine şi vrem să ne trezim la viaţă.

Mindfulness nu înseamnă numai să priveşti în jurul tău, înseamnă să vezi.

Prin mindfulness, nu încercăm să reparăm sau să schimbăm ceva, suntem doar prezenţi în mod deschis şi autentic, nu doar pentru noi înşine, ci pentru legătura vie cu cei apropiaţi, cu orice fiinţă şi cu lumea toată.

Această practică este simplă, este pentru oricine şi se poate face oriunde, însă cere multă disciplină.

Aşa cum spune Jon Kabat-Zinn în cartea sa, Mindfulness pentru Incepători, care oferă o lectură plăcută şi o instruire concisă, mindfulness este universal, iar stăpânirea conştientizării este esenţa practicii. Vă mai citez aici câteva idei din această carte scrisă într-un limbaj al păcii şi echilibrului, care m-a inspirat să aduc subiectul Mindfulness şi la noi în SAT:

„Cultivarea mindfulness-ului chiar presupune şi ne cere o anumită constanţă a motivaţiei şi scopului în faţa energiilor de tot felul din vieţile noastre, unele din noi şi altele din afara noastră, care ne disipă conştientizarea, distrăgându-ne permanent şi făcându-ne să deviem de la intenţiile şi scopurile noastre. Disciplina la care mă refer este, de fapt, disponibilitatea de a aduce spaţialitatea şi claritatea conştientizării înapoi, iar şi iar, la ce se întâmplă – chiar dacă simţim că suntem traşi într-o mie de direcţii.

Simpla adoptare a unei astfel de poziţii faţă de experienţa noastră, fără a încerca să reparăm sau să schimbăm ceva, este un act de generozitate faţă de sine, un act de inteligenţă, un act de bunătate.”(2)

În fiecare moment, avem ocazia unică de a experimenta starea de non-distragere, iar adevărata provocare, cum spune Jon, este să avem o relaţie cu orice ar apărea.

Dacă putem, fie chiar şi pentru cel mai scurt moment, preţ de o respiraţie sau măcar o inspiraţie, să fim împăcaţi cu situaţia exact aşa cum este, această orientare „nu constituie doar o disciplină delicată şi vindecătoare. Este un act radical de iubire… şi de sănătate mentală.”(2)

Cât de accesibil este mindfulness?

Cine vrea să practice îşi poate alege propriul punct de pornire, fie dinspre vechea scriptură Hindu, fie dinspre învăţăturile adaptate pentru Occident. Formele sale pot fi practica yoga, sesiuni de meditaţie sau practicarea mindfulness în timpul activităţilor zilnice (cum ar fi spălatul vaselor, sugestia Maestrului Thich Nhat Hanh).

„Chiar dacă ar părea că sunt multe de făcut în cadrul programelor de meditaţie ghidată, niciunul nu are legătură cu a face ceva sau a fi în altă parte. Toate au legătură cu a fi. Este vorba despre a te abandona momentului prezent şi propriei experienţe, iar şi iar, în fiecare zi, clipă de clipă, şi chiar an după an. După o vreme, devine un fel de a fi la care nu ai mai renunţa, aşa cum nu ai renunţa la a te spăla zilnic pe dinţi sau la a fi alături de copiii tăi. Chiar şi disciplina se poate transforma în ceva uşor. Dar e nevoie de mult timp pentru a prinde rădăcini…”(2)

Închei aici, lăsându-vă încă o clipă în mindfulness cu documentarul despre biografia Maestrului Zen Thich Nhat Hanh, în naraţiunea lui Peter Coyote: „A Cloud Never Dies” * (un nor nu moare niciodată) şi alături de Maestrul însuşi, vorbind despre mindfulness şi fericire.

Sper să vă aducă bucurie acest documentar şi, de asemenea, înregistrarea maestrului.

* Pentru traducere setaţi mai întâi engleza-auto-generated, apoi, din setările pentru subtitrări, setaţi auto-translate şi alegeţi din listă româna. Chiar dacă este o traducere automată, generată de google, vă poate fi de folos. Succes şi vizionare plăcută!

„When the cloud is no longer in the sky, it doesn’t mean the cloud has died…”

„Când norul nu mai este pe cer, asta nu înseamnă că norul a murit. Norul continuă să fie sub alte forme, de ploaie, zăpadă sau gheață. Așa că vă puteți recunoaște norul în noile sale forme. Dacă îți place foarte mult un nor frumos și dacă norul tău nu mai este acolo, nu ar trebui să fii trist. Norul tău iubit a devenit poate ploaia care te strigă: „Dragă, dragă, nu mă vezi în noua mea formă?”. Și atunci nu vei fi blocat de durere și deznădejde. Cel drag ţie continuă mereu. Meditația te ajută să recunoști prezența lui continuă în forme noi. Un nor nu poate muri niciodată. Un nor poate deveni zăpadă, sau grindină... sau ploaie. Dar este imposibil ca un nor să treacă din ființă în neființă. Și asta este adevărat cu persoana iubită. Ea nu a murit. Ea este continuată în multe forme noi. Și poți să privești profund și să o recunoști în tine și în jurul tău.” – Thich Nhat Hanh

Mihaela Tiliţă