Noul exerciţiu pentru starea de bine aproape că mă face să mă autoproclam Regina Exerciţiilor de Well-being. Rămân totuşi la titlul de mică prinţesă îndrăgostită de psihologia pozitivă şi de arta care ne face bine. Astăzi sunt inspirată de Regina Elisabeta. Ea mi-a lăsat această întrebare: ce ne dă tăria? Fiecare fiinţă are o forţă a sa care o poartă prin viaţă peste greutăţi şi încercări. Cu siguranţă, marea doamnă a avut o viaţă tumultoasă, cu multe momente de cumpănă. Cum a reuşit să stea mereu la înălţime şi să ne lase această imagine a calmului şi echilibrului perfect? Ce avem noi, fiecare, pentru a răzbi?
Aş vrea întâi să vă spun câte ceva despre psihologia pozitivă şi să lămuresc de ce m-am pornit s-o studiez. Mi-am imaginat cascade de zâmbete şi miere? Eu nu sunt nici pe departe zâmbăreaţă, iar cuvintele prea mieroase parcă nu-mi cad bine. Ori m-am gândit la feţe radioase şi glasuri hotărâte care îţi spun “Poţi face orice! Totul este posibil.”? Acestea sunt mituri care circulă alături de ideea că “trebuie să fim fericiţi” şi că psihologia pozitivă este numai despre fericire. Cu adevărat, psihologia pozitivă lasă psihologiei clasice problemele clinice, ocupându-se cu promovarea stării de bine şi a vieţii împlinite. Cam pe aici s-au întâlnit străduinţele mele vechi pentru terapiile expresive cu această ramură nouă a psihologiei, care îşi are originile departe, prin Grecia Antică.
Profesorul Anthony Grant, urmărind traiectoria, influenţele şi definirea acestei ramuri, ajunge la preocuparea pentru self-actualization, termen explicat prin “atingerea acelui moment când te simţi conectat, când simţi că viaţa are sens şi simţi că eşti tu însuţi într-un mod autentic”, tradus în limbajul psihologiei populare prin "când ajungi cea mai bună variantă a ta".
“Fericirea nu este doar despre a te simţi bine, este şi despre acceptare. Să accepţi ceea ce eşti şi să accepţi lumea care te înconjoară.” A.Prof. Antony Grant - Sydney Univ.
Şi gata cu teoria, însă voi mai aduce, în alte postări, idei din fascinanta psihologie pozitivă.
Exerciţiul promis face parte din Terapia de inversare a obiceiurilor, terapie care îmbunătăţeşte neuroplasticitatea creierului şi este de ajutor în tratarea ticurilor nervoase, în TOC, ST, ADHD, etc.
Aş vrea întâi să vă spun câte ceva despre psihologia pozitivă şi să lămuresc de ce m-am pornit s-o studiez. Mi-am imaginat cascade de zâmbete şi miere? Eu nu sunt nici pe departe zâmbăreaţă, iar cuvintele prea mieroase parcă nu-mi cad bine. Ori m-am gândit la feţe radioase şi glasuri hotărâte care îţi spun “Poţi face orice! Totul este posibil.”? Acestea sunt mituri care circulă alături de ideea că “trebuie să fim fericiţi” şi că psihologia pozitivă este numai despre fericire. Cu adevărat, psihologia pozitivă lasă psihologiei clasice problemele clinice, ocupându-se cu promovarea stării de bine şi a vieţii împlinite. Cam pe aici s-au întâlnit străduinţele mele vechi pentru terapiile expresive cu această ramură nouă a psihologiei, care îşi are originile departe, prin Grecia Antică.
Profesorul Anthony Grant, urmărind traiectoria, influenţele şi definirea acestei ramuri, ajunge la preocuparea pentru self-actualization, termen explicat prin “atingerea acelui moment când te simţi conectat, când simţi că viaţa are sens şi simţi că eşti tu însuţi într-un mod autentic”, tradus în limbajul psihologiei populare prin "când ajungi cea mai bună variantă a ta".
“Fericirea nu este doar despre a te simţi bine, este şi despre acceptare. Să accepţi ceea ce eşti şi să accepţi lumea care te înconjoară.” A.Prof. Antony Grant - Sydney Univ.
Şi gata cu teoria, însă voi mai aduce, în alte postări, idei din fascinanta psihologie pozitivă.
Exerciţiul promis face parte din Terapia de inversare a obiceiurilor, terapie care îmbunătăţeşte neuroplasticitatea creierului şi este de ajutor în tratarea ticurilor nervoase, în TOC, ST, ADHD, etc.
Well-being: Obiceiuri inversate
Va fi puţin mai greu pentru început. Lumea toată va părea întoarsă pe dos, însă practicarea câtorva exerciţii de inversare a obiceiurilor, o dată pe săptămână sau zilnic, în cazul scrisului, îţi va aduce multe beneficii. Pornind de la faptul că cele două emisfere cerebrale sunt specializate pe procese şi funcţiuni diferite, prin aceste exerciţii, vei crea mai multă simetrie cerebrală, noi legături neuronale, vei activa procesele, creativitatea, intuiţia, gândirea complexă, se vor îmbunătăţi reflexele şi starea ta de bine.
Ce poţi inversa?
* Alege o zi din săptămâna în care vei merge cu spatele pe cât posibil.
* Zilnic, scrie câteva propoziţii cu stânga dacă eşti dreptaci şi invers.
* Încearcă să inversezi şi alte obiceiuri. Foloseşte cât mai puţin mâna sau piciorul predominante. Spală-te pe dinţi sau piaptănă-te cu mâna opusă. Tastează cu 10 degete. Desenează aceeaşi figură geometrică folosind ambele mâini. Desenează figuri geometrice diferite cu dreapta şi cu stânga deodată.
* Imaginează-ţi fel de fel de obiceiuri inversate.
Tehnica poate fi extinsă până la obiceiuri nesănătoase din rutina zilnică cum ar fi consumul dulciurilor. Alege o zi din săptămână în care să nu consumi deloc dulciuri procesate. Le poţi înlocui cu fructele.
Mult succes şi voie bună!
Ce poţi inversa?
* Alege o zi din săptămâna în care vei merge cu spatele pe cât posibil.
* Zilnic, scrie câteva propoziţii cu stânga dacă eşti dreptaci şi invers.
* Încearcă să inversezi şi alte obiceiuri. Foloseşte cât mai puţin mâna sau piciorul predominante. Spală-te pe dinţi sau piaptănă-te cu mâna opusă. Tastează cu 10 degete. Desenează aceeaşi figură geometrică folosind ambele mâini. Desenează figuri geometrice diferite cu dreapta şi cu stânga deodată.
* Imaginează-ţi fel de fel de obiceiuri inversate.
Tehnica poate fi extinsă până la obiceiuri nesănătoase din rutina zilnică cum ar fi consumul dulciurilor. Alege o zi din săptămână în care să nu consumi deloc dulciuri procesate. Le poţi înlocui cu fructele.
Mult succes şi voie bună!
Continuă călătoria cu Harta Satului!
