Retreat

Cum să faci rost de un retreat?

Când se instalează starea de extenuare fizică și psihică, urmare a suprasolicitării prin aglomerarea de activități uneori de rutină sau când un eveniment ne produce puternice trăiri neplăcute, încărcarea aceasta duce la probleme legate de stres. Primul pas ar fi să observăm și să identificăm. Gânduri, emoții, senzații în corp vin și pleacă, dacă ne așezăm în postura observatorului. Suntem pe peronul Gării de Nord, iar toate acestea sunt trenuri care ne apar în raza atenției, încetinesc, apoi pleacă mai departe. Am vrea să ne urcăm în toate, iar acest lucru produce aglomerația din minte. Observându-le și numindu-le, le încetinim și creăm un spațiu în care ne putem alege în liniște destinația.
Mainstreamul vine cu o infinitate de soluții pentru distres, din care, la fel, este dificil de ales de pe pilotul automat. Însă ceea ce instinctul ne șoptește este că avem nevoie de pauză și retragere, iar aceasta în caz că nu s-a instalat un burnout care oprește conștientizarea, aruncându-ne și mai debusolați în lupta cu ”a le rezolva pe toate”.
Dincolo de contextul religios și spiritual din care provine conceptul de retreat, o practică de secole de retragere din viața cotidiană în mănăstiri și abații, centre de meditație și ashramuri, pentru a te dedica rugăciunii, meditației sau introspecției, în vremurile actuale, retreaturile au devenit populare în domenii ca sănătatea fizică și mentală, dezvoltarea personală și bunăstarea, în aceeași idee a unei pauze de la rutina zilnică pentru regenerare, reflecție și creștere personală.
Există retreaturi de yoga și wellness, care combină practici ca meditația, yoga, nutriția sănătoasă și detoxifierea, într-un cadru relaxant. Companiile organizează pentru angajați retreaturi axate pe team-building, dezvoltare profesională și reducerea stresului. Iar retreaturile creative oferă timp și spațiu pentru exprimarea creativă care este eliberatoare și terapeutică pentru oricine, nu doar pentru artiști.
Participarea la retreaturi este adesea o condiție de bază în formarea ca instructor de mindfulness și MBSR, fiind cea mai potrivită formă de a aprofunda principiile și tehnicile, într-un mediu susținător și fără distrageri, de a integra practica în viața de zi cu zi, de conectare cu momentul prezent și cu o comunitate cu interese similare, în care sprijinul este reciproc.
Retreatul nu este o simplă vacanță. Această experiență are în fundal o intenție. O problemă care-ți ia liniștea, o perspectivă nouă din care să-ți privești viața, un aspect pe care vrei să-l dezvolți, în orice situație te-ai afla, acceptarea schimbării este ușurată de activitățile în grup, de contactul cu natura și facilitată de ghizi antrenați în practici specifice.
Iar acum să facem un salt și peste soluțiile acestea moderne de retreat și să ne imaginăm ce efect ar putea avea simpla retragere în tăcere, nu sub forma protestului ”silenzio stampa” sau a pauzei vocale terapeutice pentru soliști, care totuși pot fi luate ca modele, însă cu o intenție diferită, cea a reconectării cu sinele. Un cadru natural poate ajuta la găsirea liniștii lăuntrice, dar putem practica și în mediul obișnuit, chiar în lume, fără să ne închidem cu șapte lacăte, ci să ne observăm, în tăcere, în relația cu mediul, cu provocările și să ne conectăm prin simțurile treze, fără judecăți, cu o conștientizare deschisă și spațioasă. Până și mintea gânditoare poate deveni mintea simțitoare, în această liniște de unde vedem totul ca pe o nouă realitate pe care o privim cu o curiozitate de copil.
În Access Bars, una dintre practicile mele, tăcerea te lasă să asculți Pământul. Doar întrebi: ”Pământule, de ce ai nevoie de la mine azi?”, apoi taci și asculți. Acest instrument simplu aduce ușurință, spațiu și bucurie prin comunicarea cu energia Pământului care-ți oferă conștientizările cerute.
Mâine, când te trezești, te rog să pui întrebarea:
Pământule, de ce anume ai nevoie de la mine astăzi?
Pământule, ai nevoie ca eu să mă simt trist și patetic? Ai nevoie ca eu să mă urăsc și mai mult astăzi? Sau ai nevoie ca eu să trăiesc cea mai mare traumă ca să demonstrez că sunt viu?
Probabil că nu vei primi niciunul din acele răspunsuri. Dar nu mă crede pe mine! Încearcă pe cont propriu! Doar întreabă: Pământule, de ce anume ai nevoie de la mine? Apoi... taci din gură! Și ascultă! *

Referință

* Fii tu, schimbă lumea! de Dr.Dain Heer