Cum ajustezi si protejezi stima de sine?
Îmi plac tare mult lucrurile concise, iar acest program, printr-o simplă listă, poate aduce în atenție foarte multe aspecte ale manifestării sinelui și stimei de sine.
Despre aceste manifestări, autorul spune: ”Prin intermediul emoţiilor noastre: stima de sine exercită presiune asupra binelui nostru interior, a liniştii şi a neliniştilor noastre. Prin intermediul comportamentelor noastre: spontaneităţile şi blocajele se află şi ele sub dominaţia ei, indiferent dacă în cadrul relaţiilor noastre sociale sau al acţiunilor noastre materiale. Prin intermediul gândurilor noastre: tot stima de sine face ca privirea noastră să tindă mai curând să se îndrepte către lipsuri şi ameninţări sau să se arate capabilă să vadă şi toate celelalte.”
Cum ne ajută această întoarcere a privirii către interior?
În primul rând, autocunoașterea este calea dezvoltării. A oscila între îndoiala și stima de sine înseamnă adaptare la mediu, fiindcă îndoiala ne motivează să ne schimbăm, să ameliorăm, iar stima de sine ne face să înaintăm cu îndrăzneală și să ne afirmăm.
C.Andre compară stima de sine cu tabloul de bord al unei mașini care ne semnalează dacă nevoile noastre fundamentale sunt satisfăcute. Iar nevoile stimei de sine sunt strâns legate de integrarea în grup și de eficiență. Respingerea și eșecul, de multe ori doar percepția asupra lor, ne perturbă stima de sine.
Privirea realistă către sine pentru a ne vedea calitățile și limitele, alături de iubirea de sine, acea atitudine caldă și plină de autocompasiune și de încrederea că ești capabil să faci față vieții sunt elementele unei stime de sine sănătoase, care nu este fragilă în fața criticii și autocriticii.
Ce face Programul propus de autor?
Fără a urmări să ne facă perfecți, acest program ne invită să ne observăm felul în care ne judecăm și ne acceptăm, cu limite și calități. Totodată, ne ghidează spre acea dezvoltare care ne face mai liberi în interior, fără teama de a greși sau de a nu fi ”destul” și fără a ne împotrivi schimbării.
Să fii flexibil înseamnă să te apreciezi realist și să-ți recunoști greșelile, fără să te prăbușești în interior. Aici stima de sine ajută să te tratezi cu respect, chiar și când nu îți place ce ai făcut.
Autorul încurajează practicarea mindfulness (atenției conștiente) pentru a reduce autocritica. Mintea critică pierde teren atunci când te concentrezi pe prezent, când trăiești ”aici și acum”.
Și după toate practicile propuse în carte, încheie cu un simplu exercițiu Doar să…. Pentru a ne distanța de distructori, de acei hoți de timp și energie, să nu facem decât un singur lucru deodată. Să evităm: să mâncăm privind la TV, să ascultăm radioul când conducem sau să vorbim la telefon în timp ce pictăm…
”Să practicăm regulat exerciţiul lui doar să…. Doar să mergem, să ne uităm la nori, să spălăm vasele, să smulgem buruienile, să ascultăm o pasăre sau o prietenă, să întindem rufele. Doar să aşteptăm autobuzul, să privim peisajul care trece prin faţa ochilor. Doar să observăm ritmul deopotrivă schimbător şi regulat al respiraţiei noastre...
Să fim doar întregi şi compleţi în ceea ce facem.
Să nu ne mai gândim nici la noi, nici la de ce.
Nici la stima de sine...”
Vă mai spun un singur lucru și sper să vă conving că această carte merită atenție. Programul despre care am scris este doar începutul unui lucrări ample, cu numeroase alte practici, în care accentul este pus în principal pe acceptarea de sine, înaintea schimbării și dezvoltării, pentru ca perfecționismul și comparațiile constante să nu ne mai submineze stima de sine.
